Teatrul Bulandra (al caror site a fost chiar primul pe care l-am deschis) mi-a oferit cam cele mai multe titluri in lista, printre ele fiind si "Rata salbatica" a lui Henrik Ibsen. (regia Peter Kerek)
Un Ibsen reusit mai vazusem si in iunie (examen de mastrat la UNATC: "Nora - casa cu papusi"), asa ca n-am mai stat mult pe ganduri si mi-am facut drum spre casa de bilete.
Sala Izvor (sau "Liviu Ciulei") e una dintre preferatele mele (acea cladire cu turn de pe malul Dambovitei ma fascina inca din copilarie) - de fiecare data cand vin aici am un sentiment placut.
Am loc in margine, randul 5 - devenit randul 2 prin amplasarea decorului.
Un decor, trebuie sa spun, destul de neobisnuit: scena formeaza in partea din fata o panta, ce pare ca se pravaleste peste spectatori, pe fundal rasare o padurice cu tulpini de mesteacan, iar in centru troneaza o canapea imensa, prin care se poate intra si in 'lumea din podul casei'.
N-am inteles exact simbolistica si intentiile scenografului, dar nu asta conteaza cel mai mult
Piesa lui Ibsen e lunga (peste doua ore jumate), dar foarte bine scrisa, cu personaje creionate perfect si jucate impecabil (trebuie sa mentionez ca distributia a fost una de exceptie).
Familia Ekdal, formata din Hjalmar (jucat de Gheorghe Ifrim, cunoscut publicului mai mult de la TV, in roluri de comedie - facand aici un rol total diferit, poate unul dintre cele mai bune vazute de mine anul asta), sotia Gina (Manuela Ciucur), fiica adolescenta Hedvig (Ioana Anton) si batranul tata senil, fost militar si vanator (Constantin Cojocaru).
O familie modesta, destul de saraca, dar inchegata si fericita.
Fericirea lor se pare ca o datoreaza si bogatului domn Werkel (Victor Rebengiuc), ce a fost ca un protector (le-a aranjat casatoria, le-a aranjat slujbe, plus ajutor financiar), dar filantropia lui nu e tocmai ceea ce pare.
Fericirea familiei insa e amenintata cand in casa lor soseste Gregers (Serban Pavlu), fiul razvratit al lui Werkel.
Gregers, bine intentionat, vrea sa afle cateva adevaruri din trecut.
Dar aceasta cautare va destrama totul. Cautarea adevarului se va dovedi un demolator al fericirii din casa si familia Ekdal.
Vocea ce va sublinia aceasta idee (ce e mai important: fercirea sau adevarul ?) va fi personajul lui Adrian Titieni, doctorul Relling, mahmur, cinic, dar foarte inteligent.
Finalul, sau alte amanunte cheie (cum ar fi povestea ratei din titlu, sau legaturile complete dintre cele doua familii) n-am sa le dezvalui.
Mergeti la Bulandra Izvor, piesa e neaparat de vazut, in primul rand prin actoria de mare clasa (cum spuneam, toate cele sapte personaje sunt jucate impecabil) apoi prin povestea bine scrisa, ce va emotiona si va pune pe ganduri pe orice spectator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu