Cu toate acestea, in ploioasa luna iunie a acestui an, am plecat (pe jos, ca nu stau foarte departe) spre sala Atelier a UNATC-ului, sa vad "Chicago".
Prima saptamana din iunie a fost una de foc pentru masteranzi, avand aproape zilnic cate un spectacol-examen.
Sala (ce nu este una mare, dar nici una inghesuita) s-a umplut rapid cu profesori, colegi si amici de-ai actorilor, dar si de simpli spectatori, neintimidati de vremea de afara, cu un cer negricios, ce anunta o noua furtuna.
Surpriza a fost una extrem de placuta. Nu m-as fi asteptat sa-mi placa atat de mult, dar iata ca, de la ridicarea cortinei si pana la minutele de aplauze (multe si meritate), am avut un sentiment de incantare.
Dintre cele trei variante de distributie, am vazut-o pe cea cu Cristiana Ionita in rolul lui Roxie Hart (eroina ce viseaza celebritate mai presus decat orice), cu Oana Puscatu in cel al Velmei Kelly (diva inchisorii, ce nu accepta rivale), cu Silviu Mircescu drept Billy Flynn (avocatul pur-sange) si Idris Clate (facand un rol foarte comic: naivul Amos Hart).
Dar, cum acest lucru nu s-a intamplat, va recomand degeaba piesa.
Nu mai aveti unde sa o vedeti (cel putin, nu in varianta asta), poate doar printr-o minune va fi reluata.
Prin urmare, nu am scris neaparat o recomandare, cat o aducere aminte. Pur si simplu am simtit nevoia sa scriu cateva randuri despre unul dintre cele mai reusite spectacole vazute anul acesta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu